Cand vine vorba despre terapia prin plutire, asa cum spuneam si la finalul articolului precedent despre Functionarea bazinelor de plutire… “size does matter”. Adica, dupa cum zice englezul, si in cazul incintelor de plutire, dimensiunea, de multe ori, face diferenta. Pentru a discuta insa despre diferitele modele de incinte de plutire, cu avantajele si dezavantajele fiecarei variante, sa ne amintim totusi cum au aparut acestea. Vom sari deocamdata peste istoria mai veche a izolarii senzoriale care implica asceti si sfinti, faraoni egipteni sau.. conți transilvaneni. 😉 In timpuri mai recente, anii 50 ai Statelor Unite, doctorul John C. Lilly incepea primele teste cu izolarea senzoriala prin plutire: cazi amplasate in incinte inchise, cu o concentratie mare de saruri, care sa permita plutirea in imponderabilitate la o temperatura apropiata de cea pielii. Pe cat posibil izolate termic, vizual, olfactiv si auditiv, pentru a permite creierului decuplarea de la sistemul senzorial si degrevarea acestuia de sarcina prelucrarii constante a informatiilor sosite din mediul exterior. Mai exact, mediul ideal de relaxare si vindecare, imaginatie si creativitate, contemplare si meditatie, in care limitele nu mai tin de natura fizica a corpului uman.
Asa a reusit deprivarea senzoriala sa iasa din trecutul sau.. intunecat. 🙂 Si astfel au luat nastere primele bazine de plutire, acele Samadhi Tanc / Float Tank / Isolation Tank / Sensory Deprivation Tank in forma clasica in care au fost ele consacrate: tancuri metalice dreptunghiulare, din tabla vopsita, cu capace greoaie, construite simplu, fara lumini sau muzica, fara intrerupatoare, telecomenzi, interfoane sau alte brizbrizuri moderne. Dimensiunile lor aproximative erau de 230 cm lungime, 110 cm latime si 110 cm inaltime, adica minimul necesar. In interiorul incintelor de tabla, plastic sau lemn cu cadru din profile metalice, era instalata o membrana cauciucata, care se perfora in vederea montarii gurilor de admisie si evacuare necesare sistemului de recirculare. Acesta consta de multe ori doar intr-o pompa si un incalzitor, care functionau atunci cand persoana nu se afla in bazin si se opreau in timpul plutirii, pentru a beneficia de linistea si deprivarea senzoriala dorite. Acestea sunt modelele de Samadhi Tank clasice care au facut istorie in anii 70 si 80, atat in America cat si in cateva centre din Europa, unde mai pot fi regasite chiar si in ziua de azi. Ca si pret de achizitie, erau de departe cele mai accesibile, costul lor initial fiind undeva intre 7000 si 10.000 EUR.
Lumea a evoluat, iar odata cu finalul anilor 90 au inceput sa apara si primele bazine de plutire moderne. Varianta cea mai simpla, asa-numitele Float Pod sau capsule de plutire, sunt construite din fibra de sticla turnata pe matrite in forme aerodinamice, care seamana cu un ou de strut mai mare sau cu o capsula spatiala, de unde si numele. Dimensiunile lor sunt cam la fel cu cele are tancurilor de plutire clasice, adica intre 230-250 cm lungime, 110-140 cm latime, 110-130 cm inaltime. Sunt formate din 2 sau 3 piese, partea de jos find cada sau bazinul propriu-zis, iar partea superioara de obicei are doua elemente: o jumatate de capac fixa si o parte rabatabila (prin care se face accesul in bazin). Avantajul lor modular, cat si faptul ca sunt turnate din fibra de sticla usoara, le face mult mai simplu de instalat sau relocat comparat cu tancurile vechi din tabla, motiv pentru care au devenit preferatele utilizatorilor casnici. Aceste elemente sunt in acelasi timp si dezavatajele lor principale: pentru a scadea greutatea lor, izolarea fonica si termica lasa de multe ori de dorit. Iar faptul ca au dimensiuni reduse le fac incompatibile cu centrele de plutire, unde isi fac debutul multi incepatori cu reticente apropo de spatii inchise sau volume mici de aer. Din motive de cost, sunt insa foarte multe centre de plutire care opteaza pentru aceasta varianta. Orientativ, un pret mediu pentru o incinta de tip Float Pod se situeaza intre 15.000 si 20.000 euro, dar exista variante premium cu dotari suplimentare care ajung pana la 30.000 euro. In cazul capsulei Aquarmony Infinity, costurile sunt sub media pietei.
Un pas mai sus fata de capsulele de plutire sunt asa-numitele Float Cabin sau, pe romaneste, cabine de plutire. Ca si varianta constructiva, acestea sunt de marimea unei saune de 2-3 persoane, avand dimensiuni orientative ale incintei intre 230-260 cm lungime, 120-150 cm latime, 200-250 cm inaltime. Desi dimensiunile efective ale cazii de plutire nu sunt cu mult mai mari fata de un Float Pod sau Float Tank, principala diferenta constructiva la variantele Float Cabin este inaltimea acestora. Practic, se poate intra in picioare in interiorul acestora, tavanul fiind mult mai inalt, fapt ce reduce mult impactul senzatiei de spatiu inchis, in special in randul incepatorilor. Incintele de tip cabina de plutire de obicei sunt construite simplu, in forma dreptunghiulara, fiind modulare si construite in mod uzual din paneluri de material plastic, bond sau compozit, uneori chiar gresie sau faianta, in spatele carora se folosesc diferite materiale izolatoare. Cele mai simple/ieftine sunt izolate cu polistiren, care ofera o buna izolare termica, dar slaba fonic. Vata bazaltica este varianta de mijloc ca si raport cost/calitate, in timp ce la bazinele de top se folosesc diferite spume sau bureti de inalta densitate pentru maxim de izolare fonica si termica. Avantaje: dimensiuni mai generoase, izolare buna, posibilitatea personalizarii functie de spatiu, cost relativ redus. Practic, cabinele de plutire sunt varianta de mijloc, intre capsulele low-cost si incintele de plutire premium, fiind recomandate atat utilizatorilor casnici, cat si centrelor de plutire cu un buget mediu. Pretul acestora in afara tarii incepe de la 20.000 EUR si merge pana spre 40.000 EUR functie de dotari. In cazul cabinei de plutire Aquarmony ONE, costurile sunt sub media pietei.
O categorie aparte de cabine de plutire o constituie incintele de plutire cu forme atipice: sferice, piramidale, scoica, oval etc. Acesta este cazul si incintei de plutire Aquarmony Pyramid, care desi se incadreaza conform dimensiunilor in categoria Float Cabin, se poate numi mai degraba mai degraba un Float Pyramid. Cada si sistemul de filtrare, in cazul incintei Aquarmony Pyramid sunt aceleasi ca si la cabina Aquarmony ONE. Ce difera este dimensiunea si forma incintei, mai exact 300 cm lungime, 300 cm latime si 200 cm inaltime. Forma piramidei, mai exact baza acesteia, este cea care impune o suprafata necesara dubla pentru instalare, comparat cu o cabina standard. Complexitatea constructiei este si ea mai ridicata, se respecta proportiile marilor piramide din Egipt, pentru obtinerea efectului de piramida. Din acest motiv, costul cabinelor de plutire personalizate sau cu forme atipice este ceva mai ridicat decat in cazul cabinelor de plutire standard, de forma dreptunghiulara. Va puteti astepta asadar la un pret intre 25.000 si 50.000 eur pentru bazinele atipice achizitionate din import. La ora actuala, nu avem cunostinte de un producator de incinte de plutire care sa fabrice incinte piramidale, singurele modele care apar online fiind 2-3 bazine private construite artizanal. In cazul nostru, costul orientativ pentru o incinta Aquarmony Pyramid este sub media pietei.
Ultima categorie din lista noastra in ce priveste modelele de incinte de plutire o reprezinta varianta Float Room, mai exact camerele de plutire. In cazul acestei categorii exista variatiuni destul de largi, pentru ca o camera poate reprezenta cam orice incepand de la dimensiunile unei simple bai de apartament pana la cele ale unui spa dintr-un hotel de lux. Ca si dimensiuni orientative, se poate numi totusi camera de plutire cam orice depaseste 250 cm lungime, 200cm latime si 200 cm inaltime. Adica genul de incinta in care orice urma de senzatie de claustrofobie iese din discutie. Sunt in principiu doua tipuri de camere de plutire: cele in care camera in sine este incinta, fiind de fapt o baie izolata fonic, termic si contra umiditatii, in care este amplasata cada cu saruri. A doua categorie este cea in care incinta se construieste la randul ei, cu pereti din structura usoara, in interiorul unei camere mai mari, pentru o mai buna izolarea termica si la umezeala, in ciuda dimensiunilor generoase. Cazile de plutire variaza si ele mult in aceasta categorie, de la cele simple de 130-150 cm latime, la cazi duble de 160-220 cm latime sau chiar rotunde de 200-220 cm diametru. Evident, cu cat camera si cada sunt mai mari, cresc si costurile. Atat cele de achizitie, cat si cele de intretinere, cu incalzirea si consumabilele sau sistemul de recirculare si filtrare. Costuri orientative la import: incepand de la 30.000 euro si pana la 100.000 euro. Costul pentru un Aquarmony Premium este sub media pietei.
Pe langa aceste categorii principale, exista bineinteles si alte variante de nisa sau bazine construite artizanal. Asa cum spuneam si in articolul precedent, sunt multi pasionati in domeniu, care au incercat sa-si construiasca propriile bazine, reusind mai mult sau mai putin, functie de priceperea si bugetul fiecaruia. Sunt de asemenea tot mai multi constructori, la nivel mondial, care vin cu inovatii in mod constant, atat in ce priveste partea de dotari suplimentare , cat si in privinta reducerii costului pe cat posibil. Trendul actual, care incepe sa devina tot mai puternic, acela al intoarcerii oamenilor la natural, simplu, liniste, va continua sa creasca. Putem asadar spera la ziua in care bazinele de plutire vor deveni tot mai populare, cel putin la fel de populare precum cazile cu hidromasaj, jacuzzi sau diversele tipuri de saune. Iar noi, la Aquarmony, suntem aici pentru a ajuta in acest demers. Tocmai de aceea am considerat util si actualul articol, poate ceva mai tehnic decat cele cu care v-am obisnuit pana acum, dar care speram sa faca un pic mai multa lumina in subiectul bazinelor de plutire. In acelasi scop, adaugam in incheierea articolului si un mic tabel comparativ, avand ca referinta clasicul Samadhi Tanc, pentru a usura alegerea celor afleti in cautarea unui bazin, fie el in scop personal sau pentru dotarea unui centru de plutire.
Retineti totusi ca a compara un bazin de plutire clasic gen Samadhi Tank cu o incinta de plutire moderna de tip Float Pod, Float Cabin sau Float Room este ca si cum ai incerca sa compari o broscuta a anilor 70-80 cu un Golf, Passat sau Touareg de ultima generatie. Este drept ca unii nostalgici sau pasionati inca mai colectioneaza broscute. Este la fel de drept ca toate sunt masini, care te pot duce din punctul A in punctul B. Generalizarile uneori ajuta, alteori doar sporesc confuzia, iar cei care au experienta in plutire sau detin un salon cu bazine mai fac sau creeaza si ei confuzii, uneori in necunostinta de cauza, alteori cu buna stiinta. La fel de adevarat este ca o singura sesiune de plutire este mai mult decat deloc, dar cu o floare nu se face primavara, iar experienta se aprofundeaza in timp. Se spune ca, pentru a decide care e cea mai buna alegere pentru tine, in cazul masinilor, cel mai bun lucru ramane acela de a face un test drive: sa dai macar 2-3 ture de cartier inainte de a-ti alege masina preferata. La fel si cu bazinele: ai nevoie de macar 2-3 sesiuni de plutire in fiecare tip de bazin ca sa incepi sa observi avantajele si diferentele intre ele. Abia apoi putem trece la povesti mai detaliate, gen Golf v7 vs Passat v5 sau cutie manuala vs automata… 🙂
Va invitam asadar sa… plutiti. Cat mai mult. Si cat mai bine. Aquarmony Brasov ramane deocamdata singurul centru de plutire din tara care detine patru bazine de plutire. Toate diferite. Si, din cate stim, este singurul producator/centru de plutire din lume care ofera incinte piramidale, pe langa celelalte modele standard. Pentru a va usura totusi alegerea, celor care aveti drum mai rar prin Brasov, am creat Harta centrelor de plutire din Romania.
| Model | Float Tank | Float Pod | Float Cabin | Float Pyramid | Float Room |
| Denumire | Samadhi Tanc | AQU Infinity | AQU One | AQU Pyramid | AQU Premium |
| Uz recomandat | Colectionari | Casnic | Casnic/Public | Casnic/Public | Public |
| Dimensiuni si confort | * | *** | **** | **** | ***** |
| Senzatie spatiu inchis | * | *** | **** | **** | ***** |
| Deprivare senzoriala | **** | **** | ***** | ***** | *** |
| Izolare fonica si termica | ** | *** | ***** | **** | **** |
| Igienizare si filtrare | ** | ***** | ***** | ***** | ***** |
| Costuri de intretinere | *** | *** | ***** | **** | *** |
| Costuri de achizitie | **** | **** | ***** | **** | **** |
| Raport calitate/pret | *** | ***** | ***** | ***** | ***** |
| Montaj si relocare | ** | ***** | **** | *** | ** |
Nota: Tabelul comparativ este orientativ, estimarile fiind facute avand ca reper datele tehnice ale incintelor produse de Aquarmony. Specificatiile si avantajele/dezavantajele pot varia in functie de producator, model, materiale utilizate si locatia de instalare. Referitor la camera in care va fi instalata incinta de plutire, recomandam alegerea unui spatiu ferit de zgomote, in special cele de frecventa joasa. Constanta de temperatura, izolare fonica si vizuala din camera in care se monteaza incinta de plutire poate contribui semnificativ la obtinerea deprivarii senzoriale in interiorul bazinului. Aceste detalii sunt analizate in discutia preliminara montajului, care la Aquarmony se face personalizat pentru fiecare incinta in parte
