Avand in vedere interesul in crestere pentru domeniul terapiei prin plutire, un articol care sa intre un pic mai in detaliu in subiectul functionarii si utilizarii bazinelor de plutire se cerea scris de ceva timp. In Romania, incepand cu anul 2015, numarul centrelor de plutire a inceput sa creasca treptat, iar daca in primul an de pionierat se puteau numara pe degete articolele privind acest subiect, acum, lucrurile stau cu totul altfel. La aproape 4 ani de la deschiderea de catre Aquarmony in Brasov a primului centru de plutire din Romania, o scurta cautare pe google dupa terapia din plutire sau bazinele de plutire returneaza acum sute de linkuri. Cu toate acestea, multi oameni inca raman surprinsi atunci cand aud de acest subiect, inca nou pentru ei, si intrebarea apare firesc: ce sunt si cum functioneaza de fapt aceste bazine de plutire ?
Definitia “clasica” o gaseati si pana acum pe pagina noastra web: bazinele de plutire sunt cunoscute de multe ori si sub numele de Float tank, Samadhi tank sau Isolation tank. Pot fi considerate un fel de cadă mai mare sau piscină mai mica, care conţine o tonă de apă în care au fost dizolvate 500 kilograme de sare amara (sulfat de magneziu). Sărurile concentrate de magneziu (Epsom salt) permit plutirea în solutia de 25 cm înălţime şi susţin corpul într-o senzaţie de imponderabilitate. Bazinul este suficient de mare ca un adult să plutească fără a atinge marginile acestuia. Apa este menţinută mereu la temperatura pielii corpului pentru reglare termica, iar prin izolarea fonică şi vizuală, se reduce la minim influenţa acestor stimuli senzoriali care ocupă în mod normal cea mai mare parte a funcţiilor creierului. Rămâne doar relaxarea şi pacea, iar vindecarea la toate nivelele poate incepe.
Bun, aceasta este prezentarea pe scurt. Dar, dupa cum se spune, cheia sta de obicei in detalii. Iar oamenii se intreaba: pai daca dizolv si eu cativa saci de sare intr-o cada sau chiar intr-o piscina gonflabila, nu este acelasi lucru ? De ce imi trebuie un intreg sistem de automatizare si filtrare, cu un bazin de mii sau zeci de mii de euro ca sa fac asta ? Raspunsul pe scurt este: nu se poate, iar motivul principal sunt tocmai sarurile. Cel mai important detaliu, atunci cand vine vorba de bazinele de plutire, este sarea de magneziu. Sulfatul de magneziu (MgSO4), numit comun si sare Epsom, este cel care de fapt face diferenta. In primul rand, nu are nici o legatura cu sarea de bucatarie clasica, adica clorura de sodiu (NaCl). Apoi, costul unei transe de saruri de magneziu, adica cele 400-600 kg necesare alimentarii unui bazin de plutire, este undeva intre 400 si 800 euro, functie de calitatea sarurilor si volumul bazinului.
Astfel, daca la un jacuzzi sau o cada cu hidromasaj, dupa terminarea unei bai, scoti pur si simplu dopul de la cada si golesti apa, aici lucrurile stau un pic diferit. Avand in vedere costurile sarurilor, ideea la un bazin de plutire este tocmai reutilizarea acestora la un numar cat mai mare de sesiuni. Intretinute corect si folosind un sistem de igienizare si filtrare bine proiectat, sarurile pot fi utilizate pentru sute sau chiar mii de plutiri, respectiv luni sau chiar ani pana ce ajung sa fie scoase si reciclate sau inlocuite. Pana atunci, ele se curata, se filtreaza si se completeaza la nevoie, pe masura ce se consuma treptat cu fiecare sesiune de plutire. In acest interval de timp se pot scoate eventual intr-un recipient temporar, cu o pompa dedicata, pentru reviziile necesare la bazin sau la instalatia de filtrare si igienizare, apoi reintroduse in bazin.
Tot cu sarurile, mai exact cu concentratia extrem de crescuta a acestora, vine inca o diferenta majora a bazinelor de plutire fata de alte piscine, jacuzzi sau cazi cu hidromasaj. Pompele si alte echipamente recomandate si utilizate in mod uzual la tratarea si filtrarea apelor de piscina, pur si simplu nu rezista la densitatea respectiva. Unele cedeaza in cateva luni, altele in cateva ore. Iar aici am avut una din cele mai mari provocari in conceperea sistemului de filtrare la bazinele construite de noi la Aquarmony. Exista, bineinteles, sisteme de pompare gandite pentru instalatiile chimice, care ajung insa la costuri exorbitante. Iar noi cautam o formula de mijloc, economica, dar fiabila in acelasi timp, pe care in cele din urma am gasit-o. Dupa luni intregi de testari, cu costurile aferente, am ajuns la un sistem care sa permita functionarea in parametri a bazinelor, cu fiabilitatea necesara in centrele de plutire destinate publicului larg, unde orice defectiune aparuta vine cu costuri suplimentare de timp si bani.
Un alt motiv important pentru care nu orice cada umpluta cu sare devine automat un bazin de plutire este ambientul. Mai exact, cabina sau incinta in care se afla situata cada respectiva si modul in care peretii acesteia se comporta la umiditate si caldura. Iar aici, tot sarurile au un cuvant important de spus. Mai exact, faptul ca densitatea solutiei creste pe masura ce aceasta se raceste. Adica pur si simplu incep sa se formeze cristale la suprafata apei sau pe fundul bazinului, daca sarurile sunt lasate sa se raceasca de la cele 35 de grade necesare plutirii la 23-25 de grade cat are mediul ambient in mod uzual. Iar cristalele, dupa cum banuiti, sunt cu atat mai daunatoare pompelor si sistemului de filtrare, pana la cazul extrem in care pot colmata cu totul tevile si gurile de recirculare. Pe scurt, solutia de saruri din bazinul de plutire trebuie mentinuta la temperatura necesara plutirii in mod constant.
Aici apar asadar inca o serie de diferente constructive, daca ar fi sa comparam o incinta de plutire cu o sauna spre exemplu. Sauna, la fel ca si un jacuzzi, este in general gandita sa functioneze doar atata timp cat utilizatorul este in interior, iar izolarea la umiditate si temperatura a peretilor este mai putin relevanta. In cazul unei incinte de plutire insa, pentru mentinerea mereu calda a solutiei din bazin, pompa cu sistemul automatizat de filtrare si incalzire pornesc in mod constant. Iar o izolare termica cat mai buna reduce cu mult costurile de intretinere ale bazinului. De exemplu, bazinele Aquarmony au costuri de pana in 200 RON lunar pentru incalzirea constanta a solutiei. Pe langa aceasta, izolarea fonica joaca si ea un rol important in deprivarea senzoriala. Din acest motiv, in peretii incintelor de plutire construite de noi am ajuns sa folosim cel mai bun material la ora actuala in domeniul izolatiilor fonice, mai exact buretele de inalta densitate, cunoscut si ca HD Foam.
Tot in functie de eficienta termica, bazinele de plutire se impart in doua categorii: cele care beneficiaza de incalzire constanta, de tipul celei sub pardoseala si cele care au un incalzitor cuplat la sistemul de pompare, ce functioneaza doar in momentul filtrarii bazinului. Avantajul sistemului tip pardoseala este evident: caldura radiaza de sub bazin (cu conditia evidenta a unei izolari bune realizata sub fundul cazii) in mod constant, fara zgomot, astfel ca sesiunile de plutire mai lungi de 2 ore se pot realiza fara probleme, se pot face chiar sesiuni de noapte de 10-12 ore fara sa fie necesara pornirea pompei de recirculare si fara ca solutia sa se raceasca. Dezavantajul este costul si complexitatea, pentru ca ele vin de obicei turnate in fundul cazii la momentul fabricarii acesteia. Pe de alta parte, incalzitoarele cuplate la sistemul de recirculare sunt mai ieftine si suporta puteri mai mari pentru incalziri mai rapide ale solutiei la nevoie. Pentru a beneficia de maxima eficienta termica, toate bazinele Aquarmony sunt dotate cu ambele tipuri de incalzitoare.
Pe langa componentele de pompare si incalzire, partea cea mai importanta a sistemului de recirculare o reprezinta filtrarea si igienizarea. Insa in acest caz, sarurile concentrate de magneziu ajung sa devina un avantaj, daca este sa comparam din nou bazinele de plutire cu o piscina sau jacuzzi clasice. La densitatea respectiva, microorganismelor le este aproape imposibil sa supravietuiasca. In bazinele de plutire, densitatea este mai mare decat cea a sarurilor din Marea Moarta, care nu degeaba se numeste astfel: aproape nimic nu supravietuieste in ea. Pentru a face lucrurile si mai sigure insa, majoritatea bazinelor de plutire folosesc si alte metode de igienizare: filtrarea mecanica a particulelor ramase in apa, ozonul, lampile UV, aditivarea cu apa oxigenata/clor/brom, sau o combinatie intre acestea.
In cazul bazinelor de plutire Aquarmony, de exemplu, am optat pentru o combinatie de filtre mecanice, cu ozon si lampa UV. Faptul ca unii constructori de incinte sau proprietari de centre de plutire aleg sa foloseasca chimicale in bazinele de plutire, la fel ca in piscinele publice, nu face decat sa ne intristeze. In primul rand, cantitatea mare de saruri face aproape imposibila masurarea concentratiei exacte a chimicalelor folosite. Iar acestea sunt nocive pentru piele si respiratie chiar si in piscinele publice, deci cu atat mai daunatoare intr-o incinta inchisa, cum este un bazin de plutire, daca raman in apa si aer pe toata perioada plutirii. Noi folosim si recomandam cu caldura ozonul, care este un gaz obtinut in mod natural si care se disperseaza singur in cateva minute de la oprirea generatorului de ozon. Prin dozarea si aerisirea corecta, acesta igienizeaza atat apa cat si aerul din incinta, aducand chiar beneficii pe partea de sanatate. Iar in combinatie cu lampile UV, in sistem advanced oxidation, ozonul devine de zeci de ori mai puternic decat clorul in eliminarea bacteriilor ce ar putea ramane in apa bazinului.
Pe langa aceste elemente principale, detalii precum materialele de placare, modul in care este gandita ventilatia naturala a bazinelor de plutire sau incalzirea tavanului pentru eliminarea condensului si picurarii in timpul sesiunilor de plutire, joaca si ele un rol important. Aquarmony are momentan patru modele constructive de incinte, fiecare cu particularitatile ei: modelul Aquarmony ONE (tip cabina/tanc de plutire), modelul Aquarmony Pyramid (tip cabina piramidala), modelul Aquarmony Premium (tip camera de plutire) si modelul Aquarmony Infinity (tip capsula/pod de plutire). Despre avantajele si dezavantajele fiecarei variante constructive detaliem insa intr-un articol separat, cu diverse Tipuri de incinte de plutire, unde avem si un scurt tabel comparativ intre principalele tipuri de bazine. De retinut totusi ca, asa cum spune englezul, “size does matter”: si in cazul incintelor de plutire, dimensiunea, de multe ori, face diferenta.
